Canalul Bâstroe – Un dezastru ecologic in Delta Dunarii – În contextul actual de creștere economică rapidă a Europei de Est și de Sud-Est, presiunea exercitată asupra mediului este în anumite cazuri considerabilă, având repercusiuni care nu sunt uşor de evaluat şi remediabil.
Canalul de navigație Bistroe este o investiție ucraineană în cadrul Deltei Dunării ,Rezervația Biosferei; obiectivele sale sunt reducerea cheltuielilor de navigație pentru flota ucrainiana și scăderea ratei șomajului din țară.
Potrivit oficialilor din Ucraina, pierderile cauzate de utilizarea canalelor maritime românești depășesc 1 miliard de dolari. Canalul Bistroe leagă Dunărea de Marea Neagră și a fost folosit ca a traseu navigabil până în 1959, când, din cauza proceselor naturale de colmatare, a fost abandonat.
Incepand cu anul 2004 a fost initiata implementarea unei serii de modificari in pentru a obține un canal navigabil, rezultând astfel mai multe situații conflictuale între România și Ucraina în ceea ce privește impactul pe care l-ar avea modificările asupra mediu inconjurator.
Elementele negative care au fost semnalate includ schimbarea hidrologică regimul unei vaste zone deltaice, cuplat cu înaintarea apei sărate în sus pe brat și afectarea avifaunei; perturbarea faunei din cauza construcției procesele și traficul naval; modificarea regimului aluvionar al deltei secundare, Chilia.
Identificarea corectă a elementelor pozitive și negative ale proiectului poate duce la găsirea unor alternative viabile, ieftine, cu implicații potențial importante pentru mediul. Dunărea reprezintă o importantă arteră de transport pentru Europa Centrală și de Est și, atunci când este cuplata cu Rinul, este cea mai importantă componentă a pieței de transport în interiorul continentului, deoarece formează al șaptelea coridor de transport paneuropean.
Pe cursul inferior al Dunării se efectuează transport maritim spre Marea Neagră fie prin canalul Dunăre-Marea Neagră fie prin Delta Dunării pe bratul canalului Sulina , care poate fi navigat doar de nave cu o bandă marină maximă de 7,65 m.
Ca urmare a acestor eforturi internaționale, autoritățile ucrainene au anunțat, cu ocazia celei de-a opta reuniuni a Conferinței Părților la Convenția de la Espoo, care a avut loc în decembrie 2020, că vor renunța la proiectul inițial și că vor respecta cu strictețe cerințele de evaluare a impactului asupra mediului la momentul inițierii unui nou proiect de asigurare a adâncimilor de navigație.
Din păcate, autoritățile din Ucraina, au hotărât să adâncească Canalul pentru a face posibilă navigația navelor de mare capacitate, ceea ce modifică dramatic debitul și circulația apei, cu efecte fatale asupra biodiversității Deltei Dunării.Prin lucrările de dragare ilegale făcute de Ucraina pe Canalul Bâstroe, se încalcă deciziile anterioare și angajamentele luate de autoritățile statului vecin încă din 2020.Sesizate de România, mai multe organisme internaționale din domeniul protecției mediului au stabilit că proiectul ucrainean încălca prevederile a numeroase convenții internaționale și au cerut autorităților ucrainene să oprească lucrările începute.
Astfel, Comisia Internațională pentru Protecția Dunării a constatat că proiectul ucrainean încălca prevederile internaționale referitoare la protecția apelor Dunării, Conferința Părților la Convenția de la Ramsar asupra zonelor umede, de importanţă internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice a decis că au fost încălcate prevederile internaționale referitoare la protecția zonelor umede.
Comitetul permanent al Convenției de la Berna privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa a stabilit că au fost încălcate prevederile acestui instrument internațional, iar Conferința Părților la Convenția de la Aarhus a constatat că în realizarea proiectului autoritățile ucrainene au încălcat dreptul publicului de a avea acces la informațiile de mediu.
Cele mai multe chestiuni substanțiale legate de proiectul ucrainean au fost abordate în cadrul Convenției de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier. Astfel, Comisia de anchetă creată pentru a analiza proiectul a contrazis în raportul său din iulie 2006 autoritățile ucrainene, arătând că lucrările efectuate sau planificate au un impact semnificativ asupra mediului.
Ulterior, cu ocazia reuniunilor succesive, Conferința Părților la Convenția de la Espoo a decis că autoritățile ucrainene au încălcat prevederile Convenției prin faptul că nu au realizat o procedură de evaluare a impactului asupra mediului conformă regulilor internaționale în domeniu și a fost emis un avertisment la adresa Ucrainei cu privire la acest proiect.
Si de aici incepe nebunia, asadar deputatul PSD Tulcea Mirela Furtună cere autorităților de la Kiev să reia colaborarea bilaterală onestă și să oprească imediat dragarea de mare adâncime pe Canalul Bâstroe!
PSD va apăra Delta Dunării și de aceea, încă de săptămâna trecută, a tras primul semnal de alarmă, prin ministrul Transporturilor și Infrastructurii, prim-vicepreședintele PSD Sorin Grindeanu.Mai mult, PSD a cerut în mod oficial Comisiei Europene, prin europarlamentarul Victor Negrescu, să se pronunțe asupra acțiunii unilaterale a Ucrainei care ignoră convențiile și acordurile internaționale la care este parte.
În egală măsură, PSD solicită tuturor autorităților române să se manifeste cu convingere și fermitate pentru apărarea și protejarea Deltei Dunării.
Este deja prea mult că au adâncit Canalul de la 3,9 metri la 6,5 metri, conform datelor prezentate de ministerul de resort din Ucraina.
Voi milita pentru realizarea unui studiu care să arate care este impactul asupra mediului prin aceste lucrări ilegale. Dragarea Canalului Bâstroe reprezintă un dezastru pentru Delta Dunării!
