Pardina – Comuna din Romania

Pardina – Comuna din Romania – amplasată pe malul drept al bratului Chilia intre satele Plaur si Tatanir la 42 de km de judetul Tulcea, în perimetrul Deltei Dunării, fiind delimitată la nord de bratul Chilia (frontiera cu Ucraina); la est de teritoriul administrativ al comunei Chilia Veche; la sud de teritoriul administrativ al comunei Maliuc şi al comunei Crişan şi la vest de teritoriul Administrativ al comunei Ceatalchioi şi al oraşului Tulcea.

Istoric

PARDINA (1 MAI) – A fost infiintat din refugiati ucraineni. Denumirea localităţi provine de la “pardin” cuvânt de origine ucrainiană ce înseamnă umbrelă. Localnicii povestesc ca un bei turc a venit în plimbare în Delta Dunării împreună cu soţia sa. Poposind la umbra sălciilor puţin timp, soţia beiului şi-a uitat umbrela sub o salcie.

Dând de lipsa umbrelei, soţia beiului a început să strige în limba turcă “partisa, partisa”, adică umbrela în ucrainiană “pardin”. Este asezat pe bratul Chilia la capul grindului Stipoc.

Populatia la 1900 era de 261 suflete, majoritatea(169) rusi locuind in 146 case. Scoala infiintata in 1906. S-a numit “1 Mai” intre anii 1985-1991.Corneliu Motoc – Identitate si continuitate romaneasca.

Prin anul 1860 locuitorii satului Pardina care erau în majoritatea lor creștini s-au hotărât să-și construiască biserica lor proprie pe terenul obținut prin împroprietărire. În acest scop au cerut aprobarea stăpânirii otomane pe care au obținut-o și au început construirea bisericii cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului,,. În acel timp un turc ienicer, anume Kirim, după ce a terminat serviciul militar a rămas în comuna Pardina.

El se ocupa cu creșterea vitelor și pescuitul, pentru că avea două gârle în baltă pe care le exploata. El a primit ordin de la administrația turcă să dea curs pentru construcția bisericii. Pe acea vreme locuitorii nu aveau mijloace de transportat materialul pentru construcția bisericii. Atât de mare era stăruința acestui turc pentru construcția bisericii, încât a dat ordin cetățenilor să taie spițele de la roțile carului pentru a se putea încărca și descărca mai ușor butucii mari de stejar.

Aceasta este numai una din acțiunile acestui turc prin care sprijinea construcția bisericii. Construcția bisericii începe prin anul 1860-1865 de către obștea satului. Biserica în formă de cruce este construită în întregime din lemn. Temelia este construită din butuci groși de stejar. Distanța de la pământ la dușumeaua bisericii a fost de cel puțin un metru. Bătrânii spun că cei mici se jucau sub dușumeaua bisericii.

Temelia bisericii este în pământ atât din cauza inundațiilor care au împotmolit terenul, cât și din cauza greutății bisericii afundându-se în mlaștină. Pereții sunt construiți numai din scânduri care acoperă scheletul. Așa că în interior și exterior, biserica este căptușită cu scândură. Are o turlă mare la mijloc acoperită cu tablă galvanizată. În 1896 a fost construită tot din scânduri o marchiză la ieșirea din sfântul altar.

Maistrul bisericii nu este cunoscut, dar se bănuiește că a fost de origine rusă. Stilul arhitectonic este în întregime cu influență slavonă.Catapeteasma este construită ca un perete din scânduri pe care sunt agățate diferite icoane răzlețe, o ușă împărătească și două uși diaconești.

Obiectele istorice mai vechi, datând din sec. XIX: cărți de cult slavone, Sf. Vasile, Sf.Epitaf, pictat și brodat cu fir alb, două cruci din metal alb și email, chivot, policandru, clopot din 1872 restaurat în 1907 și diferite icoane de pe catapeteasmă.
Biserica a fost distrusă de bombardamentele din cele două războaie și renovată în același stil tot de către obștea credincioșilor.

Turcul Kirim, care a ajutat la construcția bisericii, cunoștea bine limba slavonă și citea bolnavilor din cărțile slavone ale bisericii.Primul preot slujitor la această biserică nu se cunoaște. Primul dascăl de limba slavonă, care învăța și copii a fost Iliev din orașul Tulcea care a funcționat 15 ani, adică între anii 1874-1925.

A urmat un preot al cărui nume se cunoaște: Tihon Josan originar din Pardina, din anul 1894, apoi preotul Nicolae Gălescu din comuna Poșta, Tulcea până în anul 1916. În 1918 a funcționat călugărul Ignat Polodeanu din Mănăstirea ,,Cetatea Ismail,,.â Între 1928-1930, monahul Neofit Obrocam de la Mănăstirea Cocoș Tulcea, apoi manahul Nifon Ianculescu tot de la Mănăstirea Cocoș Tulcea. Între timp au mai funcționat de scurtă durată diferiți preoți ale căror nume nu se mai cunosc.

Între 1954-1961, a funcționat ca suplinitor pensionarul Ieromonah Ilarion Avimov de la Mănăstirea Cocoș Tulcea. Din 1961 Parohia Pardina a fost afiliată la Parohia Ceatalchioi Tulcea care avea ca filială și satul Lascăr Catargiu (Plaur), fiind deservită de titularul de la Ceatalchioi, preotul Costui Patrichi, care a decedat în 1965, la vârsta de 58 ani.

De la acea dată, Parohia Pardina a fost deservită de diferiți preoti din orașul Tulcea ocazional, iar gestiunea parohiei a fost încredințată preotului Nistor Nicolae titular la parohia Sf. Împărați Tulcea, după care Pr. Chirvase Ioan, Pr. Ispas Mircea, Pr. Cioranu. Din anul 1997 -2017 Pr. paroh Alistar Grigore și soția sa Alistar Constanța (dascăl și educator suplinitor la Școala Pardina). Pr. paroh Tronaru Mihai (2017-2019) si Pr. paroh Livescu Valentin (2019-prezent).

Comună membră ACoR din 29.11.2004

Clima

Sub raport climatic în comuna Pardina se înregistrează un climat temperat-continental. Temperatura medie anuală este de 11,4°C. Umezeala aerului este ridicată, peste 80%, ca urmare a suprafetelor cu apă şi mlăştinoase şi a bazinului marin din apropiere.

pardina dunare

1.Populatia

Conform datelor furnizate de Directia Judeteană de Statistică Tulcea, la ultimul recensământ
realizat în martie 2002 în teritoriul administrativ al comunei Pardina erau înregistrati 712
locuitori.

Pe teritoriul comunei Pardina, alături de populatia majoritară de nationalitate română,
convietuiesc în deplină armonie şi alte nationalităti, situatie des întâlnită în întreaga Deltă,
această zonă fiind cunoscută pentru diversitatea sa etnică.Principalele etnii la recensământul populatiei din 18 martie 2002: Români – 679 persoane, Ucraineni – 23 persoane, Lipoveni – 9 persoane.

Dezvoltarea Turismului

Specificul zonei Deltei Dunării oferă potential ridicat pentru dezvoltarea industriei ospitaliere.
Având în vedere potențialul sectorului turistic (crearea de noi locuri de muncă, contributia la
economia locală, impactul social), dezvoltarea agroturismului pe teritoriul comunei reprezintă o prioritate pentru dezvoltarea coerentă a acesteia.

pardina

Date Contact

Primăria Comunei PARDINA, cod 827180
Telefon 0371386607, e-mail: [email protected]

Speram ca va placut articolul  Pardina – Comuna din Romania.

Daca doresti sa contribui la acest articol o poti face cu placere Aici, Noi tinem cont de sfaturile dvs., asta.. pentru ca ne pasa.

Leave a Comment