Geneza si Evolutia Deltei Dunarii – Se stie ca Delta Dunarii este cel mai nou pamant romanesc, dar nu este cunoscut de catre toata lumea ca formarea deltei a inceput acum cateva milioane de ani, de-a lungul mai multor perioade orogenetice.
Geneza deltei a fost o preocupare asidua a multor oameni de stiinta precum Gh. Murgoci, Gr. Antipa, C. Bratescu, Gh. Petrescu, N. Panin si altii, care au studiat aceasta problema si de la care am primit informatii pretioase privind evolutia pana la forma ei actuala. Cercetatorii au stabilit ca pamantul Dobrogei de astazi, ca si intregul teritoriu al Romaniei, era un imens fund de mare. In Paleozoic fundul marii incepe sa se ridice si sa apara primele creste ale muntilor Hercinici.
Geneza si Evolutia Deltei Dunarii, Extras din MONOGRAFIA SATELOR PARTIZANI SI ILGANII DE SUS – Cornel Motoc
Acestia faceau parte dintr-un intreg lant muntos impreuna cu Muntii Caucaz si cei din Peninsula Crimeea. Aceste creste, care la inceput erau insule in imensa mare, se pare ca au fost: Macinul, Vacareniul si Cerna. Ulterior au aparut si alte insule care au creat un arhipelag si din care s-a inaltat uscatul deasupra marii.
Poalele acestor munti erau scaldate de restul vechii Mari Sarmatice langa care, ulterior, sub actiunea agentilor interni si externi, s-a format Delta Dunarii. Formarea Deltei Dunarii s-a produs in doua mari etape. Prima etapa, numita si predeltaica, a fost foarte lunga si este caracterizata prin fenomene climatice extreme de glaciatiune si interglaciatiune.
Tot atunci se petrec si fenomene de imersiune si emersiune a teritoriului. In urma unei astfel de imersiuni petrecuta in miocenul superior, peninsula dobrogeana s-a despartit de Crimeea, restul prabusindu-se in mare. Resturile acestei peninsule se mai regasesc si astazi: Insula Serpilor in Marea Neagra si Insula Popina in lacul Razelm.
Nu putem vorbi depre originea Deltei Dunarii daca nu vorbim despre originea fluviului care a format-o.Dunarea a aparut la inceputul erei tertiare cand s-a produs o falie. Aceasta falie s-a produs pe mai multe sectoare, iar dupa unele ipoteze emise de geologi, ea ar fi fost mai la nord decat actualul ei curs.
Dunarea izbindu-se de soclul continental al Dobrogei, isi schimba directia aproape brusc de la Est la Nord pana la Galati; iar de aici face un cot pronuntat si apoi ia directia Est varsandu-se in mare.Mai multi cercetatori straini dar si romani, ca Peters, Credner, Draghiceanu au emis diferite ipoteze ale formarii Dunarii si ale diferitelor cursuri ale ei bazandu-se pe cercetari geologice complexe.
Aceasta uriasa mare cuprindea actualele mari: Marea Neagra, Caspica si Aral precum si campiile dintre ele. Glaciatiunile au fost in numar de patru: Gunz, Mindel, Riss si Wurm.
Miocenul este o perioada care incepe acum 23 milioane de ani si se incheie acum 5 milioane de ani. Romulus Seiseanu, Dobrogea-Gurile Dunarii si Insula serpilor, Editura tipografia ziarului Universul, Bucuresti, 1928, p.37 , Ibidem, p.38.
Geneza si Evolutia Deltei Dunarii, Extras din MONOGRAFIA SATELOR PARTIZANI SI ILGANII DE SUS – Cornel Motoc
In urma unei noi ere glaciare in care nivelul marii a scazut cu 30 de metri, a unei imersiuni si a formarii Dunarii, s-a creat pe locul actualei delte o campie in care s-au gasit soluri din loess si in care au trait numeroase animale preistorice. Marele geolog Gheorghe Murgoci, nascut in Macin, a descoperit in 1912 sub depozitele loessoide din grindul Caraorman, la adancimea de 3-6 m, resturi de oase de mamut ( Elephas primigenius) Mamuti Lanosi.
A doua etapa a formarii deltei, incepe dupa o incalzire a pamantului, a topirii calotei glaciare si a cresterii nivelului marii, prin patrunderea Marii Mediterane in Marea Neagra. In urma acestor fenomene campia formata este inundata, ea transformandu-se intr-un golf, marginit de grindurile Letea si Caraorman.
Datorita faptului ca in Marea Neagra nu exista curenti verticali si flux-reflux, dar si a vanturilor si curentilor marini care vin din nord, au inceput sa se sedimenteze particulele in suspensie si sa se creeze un cordon care a legat cele doua grinduri, transformand actuala delta intr-o laguna. Acest lucru a fost accentuat si de celelalte rauri ca Nistru, Bug si Nipru care se varsau in mare aducand cantitati insemnate de aluviuni.
Totodata Dunarea continuandu-si drumul si aducand foarte multe sedimente, sparge acest cordon in zona Dunavat si astfel se formeaza primul brat al Dunarii: Sfantul Gheorghe, cam prin acelasi loc in care curge si astazi, in jurul anilor 8900-7200 i.e.n. Forma lui actuala a inceput sa se definitiveze abia in secolul VIII e.n.
Ulterior, bratul Sfantul Gheorghe blocandu-se, dar si tendintei de migrare a fluviului spre nord, se creeaza un alt brat in preajma anilor 7200-7000 i.e.n. in apropierea satului Partizani, cunoscut astazi sub numele de Bratul Sulina. Despre acest brat stim ca si-a reglat cursul in jurul anului 1000, de la imparatul bizantin Constantin Porfirogenetul din lucrarea sa politico-
geografica ― “De administrando imperio”cand se mentioneaza localitatea Selina (Sulina) in anul 950 e.n.
Cel mai nou brat al Dunarii, Bratul Chilia, are si cel mai mare debit, si-a inceput formarea acum patru milenii prin blocarea celorlalte brate. Cercetarile au demonstrat ca bratul Chilia a stagnat ca lungime timp de 1500 de ani, dezvoltandu-se abia in ultimile cinci secole.
HARTA FORMARII DELTEI DUNARII
De la luptele date de Stefan cel Mare pentru Cetatea Chilia si pana acum, bratul a inaintat in mare cam 40 de km, adica aproximativ 80m/an. In prezent acest brat este cel mai activ, avand o gura de varsare ce coboara la sud, spre Sulina, formand un nou lac (melea) cunoscuta sub denumirea de Baia Musura.
Unii cercetatori, dintre care si St. Airinei au alte ipoteze ale formarii Deltei Dunarii. Ei sustin ca
regiunea deltei se află pe o placă tectonică neuniformă, cu aşa numitele horsturi şi grabene
(falii), situaţie ce a contribuit la formarea marilor compartimente ale Deltei. Adică ridicarea şi coborîrea acestor falii conduc la schimbarea debitelor braţelor, la înaintarea sau retragerea apelor mării.
In prezent exista douasprezece teorii ale formarii Deltei Dunarii. „Dintre acestea amintim Grigore Antipa (1910) care traseaza fazele evolutiei Deltei; Bratescu care propune o noua viziune privind mecanismele de constructie care au actionat in spatiul deltaic, Murgoci (1912) care introduce in calcul un nou nivel al Marii Negre scazut, fapt ce presupune o retragere spre est a marii;
Valasan (1935) vine cu o idee originala ca Delta este un tombolo dublun si considera ca formarea campurilor marine si a insulei Sacalin sunt independente de aportul fluvial; Ciocardel (1937) aduce in discutie influenta curentilor marini asupra frontului deltaic, Petrescu sustine ca gurile de varsare ale bratelor Dunarii numite si -centre de actiune- duc la construirea cordoanelor fluvio-maritime si reprezinta puncte de convergenta si insertie a acestora, ce se dezvolta intotdeauna catre sud; Vintila Mihailescu (1958) spune ca vaile si interfluviile Buceagului sunt actualele directii ale bratelor Dunarii iar grindurile sunt corespunzatoare liniilor interfluviilor.
Eugen Panighiant, Ghid Delta Dunarii, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1982, p.7.
Geneza si Evolutia Deltei Dunarii, Extras din MONOGRAFIA SATELOR PARTIZANI SI ILGANII DE SUS – Cornel Motoc
Cea mai rapida inaintare a uscatului in mare se petrece la gurile bratelor. Acum, ca si in trecut, fiecare brat a avut mai multe locuri de varsare, creand mini-delte.
Uscatul inaintand mai repede la gurile fluviului, nu a putut tine pasul si intre guri; unde au ramas spatii nu indeajuns de sedimentate. Cu timpul acestea au fost izolate de mare si preschimbate in lacuri dulci.
Asa se explica faptul ca foarte multe ghioluri au si adancimea de doi metri sub nivelul marii. Inaltimea Deltei raportata la nivelul marii, este de sase metri la Ceatal Izmail si coboara de la Vest la Est cu 0,08 m/km.Studiile inginerilor Comisiunei Europene Dunarene si actele conferintei de la Paris (1856) au stabilit ca Isaccea este crestetul Deltei; punctul de bifurcatie al bratelor fluviului se scrie ca se afla la Ceatal-Izmail asezat la 23 de kilometri mai la vale
de Isaccea.
Delta Dunarii se imparte in doua sectoare: Delta fluviala la Vest si Delta maritima la Est. In anul 1991, Delta Dunarii a fost desemnata sit Ramsar si sit al Patrimoniului Natural Mondial pentru 50% din suprafata sa, iar in anul 1992 Delta Dunarii este recunoscuta ca Rezervatie a Biosferei. Este singura delta din lume recunoscuta ca rezervatie si singura care include asezari umane.
Suprafata ei, impreuna cu complexul lagunar Razim-Sinoe este de 5050 km, din care 732 km se afla pe teritoriul Ucrainei. Delta propriu-zisa are o suprafata de 2540 km, suprafata ce creste anual cu 40 m, multumita celor 67 milioane de tone de aluviuni depuse de catre Dunare.
Ionut Ovejanu, Teza de doctorat-Morfologia si morfogeneza gurii de varsare Sfantul Gheorghe, Bucuresti, 2011, p.6
Constantin Bratescu, Delta Dunarei-Geneza si evolutia sa morfologica si cronologica, Imprimeria fundatiei culturale Principele Carol, Bucuresti, 1923, p.18.
M.D.Ionescu, Dobrogea in pragul veacului al XX-lea, Atelierele grafice Socecu, Bucuresti, 1904, p.239,Geneza si Evolutia Deltei Dunarii, Extras din MONOGRAFIA SATELOR PARTIZANI SI ILGANII DE SUS – Cornel Motoc
ZONELE DE REZERVATIE IN DELTA DUNARII
