Complexul Razim – Sinoe – Situat în Dobrogea de nord, imediat în sudul deltei Dunării şi pe litoralul Mării Negre, complexul lacustru Razim-Sinoe constituie cea mai mare întindere de apă din ţara noastră (860 km2 la nivel mediu multianual), si este o componentă a Rezervației Biosferei Delta Dunării.
Poziţia geografică – în Dobrogea, într-un fost golf marin cu multe ramificaţii, la baza unei faleze marine fosilizate (în vest), în imediata apropiere a braţului Sfîntu Gheorghe (la nord) şi separat de mare prin cîteva aliniamente de grinduri marine cu înălţimi mici şi puţin consolidate – conferă complexului lacustru Razim-Sinoe numeroase particularităţi care se reflectă în regimul hidric, termic, dinamic şi hidrochimic al lacurilor care îl alcătuiesc.
Procesele care au dus la modelarea chiuvetelor şi formarea lacurilor din complex fiind diferite, întalnim aici trei tipuri genetice principale de lacuri şi anume : limane, lagune şi zătoane.
Acestea se dispun succesiv din interiorul continentului către ţărmul mării.Astfel limanele, reprezentate prin lacurile Babadag, Cotului, Sărătura, Agighiol, lazurile (Calica), Valcica, şi într-o oarecare măsură golful Ceamurlia, se găsesc în zona marginală, dinspre uscat, a complexului lacustru, fiind instalate pe văile mici care se vărsau în fostul golf marin, invadate ulterior de apă şi modelate de către procesele de abraziune marină şi lacustră.
Lagunele sunt unităţile lacustre cele mai extinse în suprafaţă şi care ocupă arealul propriu-zis al fostului golf marin, compartimentat ulterior prin grinduri în lacurile : Razim, Goloviţa, Zmeica, Sinoe, Istria, Nuntaşi (Duingi). Zătoanele (japşele) sînt lacurile formate în spaţiile depresionare dintre grinduri şi se găsesc între complexul lacustru propriu-zis şi ţărmul mării. Cele mai importante dintre acestea sunt : Coşna, Periteaşca,Pahane Ranec, Leahova Mare şi Leahova Mică, Edighiol (cateva compartimente).
Acest vast complex lacustru este legat prin intermediul limanelor de spaţiul continental al Dobrogei de nord, in sensul că in el e se varsă o serie de rauri cu lungimi şi suprafeţe de bazin ariabile.
Dintre cele mai importante menţionăm Taiţa (594 km 2) ş i Teliţa (288 ,6 km2) care debusează in ce le două limane secundare ale lacului Babadag respectiv Topraichioi şi Zebil – raurile Slava (331,6 km 2) şi Beidaud (232,8 km2) in golful limanic Ceamurlia, Săruri (70 km 2) în Sinoe, Nuntaşi (150 km 2) şi Săcele (5 8 km2) in lacul Nuntaşi. Spaţiul continental drenat de reţeaua de vai tributare complexului Razim-Sinoe totalizează o suprafaţă de 2462 km2.
Prin intermediul unor garle, corectate şi transformate ulterior în canale, complexul lacustru este legat de braţul sudic al deltei Dunării – Sfantu Gheorghe . Principalele canale care fac această legătură în pre zent sînt: Lipovenilor, Dunavăţ, Dranov şi indirect canalul Perişor-Belciug.
Alte garle sau canale mai mici (de exemplu Mustaca) care se varsă în complex, drenează zona joasă a Dranovului. Prezenţa acestor emisari este de maximă importanţă pentru regimul hidric şi hidrochimic al acestor unităţi Lacustre deoarece le alimentează substanţial cu apă dulce din Dunăre compensand aportul superficial foarte redus din bazinul de recepţie.
Pe de altă parte complexul lacustru Razim-Sinoe are o legătură stransă cu Marea Neagră prin intermediul „portiţelor” sau „periboinelor” cum se numesc breşele din cordoanele marine. Principalele legături dintre complexul lacustru şi Marea Neagră sunt făcute prin Gura Portiţei în dreptul lacului Goloviţa – (cea mai importantă) şi cateva spărturi în cordonul îngust şi instabil din partea nordică a lacului Sinoe (Portiţa, Periboina Mare, Precup etc.).
Posibilitatea pătrunderii în lacuri a apei de mare prin aceste puncte prezintă o importanţă deosebită în formarea compoziţiei chimice şi distribuţia teritorială a salinităţii apei din complex.
Speram ca va placut articolul Complexul Razim – Sinoe, Aveți sfaturi legate de acest articol pe care doriti să le împărtășiți… trimiteți Aici ! Noi le vom scrie sub formă de postare și vom publica informațiile.
