Vidra – Despre Vidră (Lutra lutra)

Vidra – Despre Vidră (Lutra lutra) – Vidra este un carnivor acvatic de talie relativ mare, cu corpul lung, acoperit cu blană foarte deasă, iar coada este lungă și rotundă, îngroșată la bază și subțire la vârf. Are capul turtit, cu botul scurt și trunchiat, iar gâtul scurt și gros. Membrele sunt scurte, cu tălpile late și cu membrane interdigitale dezvoltate, pentru înot. Culoarea blănii prezintă largi variații individuale, dar, în general, apare uniform cafenie până spre baza cozii, unde devine ceva mai închisă; partea de jos a capului, gâtul anterior și pieptul sunt de culoare mai deschisă, spre cenușiu albicios.

Pe timpul verii, blana este mai închisă. Nu poate fi confundată cu nici o altă specie din România.Din punct de vedere al statutului în R.B.D.D., România şi Europa, conform Listei Roşii, specia are statutul și gradul de periclitare vulnerabil. De asemenea, în Cartea Roşie a Vertebratelor din România, Lutra lutra este menționată cu același statut..

În urma aderării României, prin Legea nr. 13 din 11 martie 1993, la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979, vidra a fost listată în Anexa a II‐a a acestei Convenţii (Anexa II: specii de animale europene strict protejate. Mai este inclusă în Directiva Habitate a Consiliului European nr. 2006/105/CE cu modificările ulterioare (specii pentru care se consideră că sunt necesare zone speciale de conservare) şi în Convenția de la Washington ‐ 1973, privind comerțul cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție.

Conform UICN, vidra este considerată o specie amenințată (atunci când specia a fost evaluată în raport cu criteriile, dar nu se califică pentru starea critică sau pe cale de dispariţie).Habitatul preferat este reprezentat de zonele împădurite ale lacurilor și heleșteielor,  canalelor, râurilor de la șes până la munte și chiar zonele de coastă ale Mării Negre, în general, zonele acvatice care permit scufundări și găsirea hranei.

În Delta Dunarii, vidra a fost observată în toate zonele acvatice dulcicole și salmastre, inclusiv cele antropizate.Teritoriul controlat de femelele și puii de vidră se poate extinde până la 3–4 km, parcurşi în timpul nopţii, dar această distanță se mărește odată cu creșterea puilor. Masculii adulți controlează cursul unui râu pe distanțe de 9–10 km, dar pot parcurge 2–3 km, dacă au găsit suficientă hrană.

Reproducerea vidrelor are loc tot timpul anului. Gestația durează 61–63 zile (MacDonald et Barrett, 1993), după care se nasc 2–3 pui, rar 4 sau 5. Începând cu vârsta de 2–3 luni, mamele își învață puii să înoate. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 1,5 ani, dar reproducerea începe de la doi ani.

Etologic, vidra este animal terestru și acvatic, crepuscular și nocturn, mai rar diurn. Poate înota cu o viteză de 10–12 km/h, pentru aproximativ 400 m distanță. Pe uscat, nu este în largul ei deoarece se mișcă greoi. De obicei, scufundările durează mai puțin de 60 de secunde, dar, când este speriată, poate sta scufundată până la patru minute.

 

Primăvara și toamna, activitățile lor sunt mai intense, iar distanțele parcurse sunt mai mari în comparaţie cu celelalte sezoane. Din analiza conținutului stomacal al vidrelor, s‐a constatat că, pe lângă pește, care reprezintă hrana predilectă, consumă, de asemenea, broaște, raci, insecte acvatice și viermi pe care îi găseşte sub pietre și în mâlul apelor. În procent mai scăzut, consumă păsări și mamifere mici.

 

Nu‐și fac rezerve de hrană.Distribuția actuală la nivelul R.B.D.D. relevă faptul că specia s‐a adaptat cu succes pe întreaga suprafaţă, chiar și în zonele antropice cum sunt: portul Tulcea; amenajările silvice și piscicole și chiar în apropierea aşezărilor rurale. În România, este o specie cu largă răspândire în toate bioregiunile, din Alpin şi până în Pontic.

 

Fiind un carnivor acvatic cu un areal larg, s‐a răspândit din nordul Africii (Maroc, Algeria), peste majoritatea teritoriului european, Asia Mică şi Asia Centrală până în Japonia şi Peninsula Coreană.Există însă şi factori limitanți care restricţionează dezvoltarea vidrei. Factorii naturali se referă la condițiile climatice nefavorabile (de ex., iernile grele), care se reflectă în scăderea numărului indivizilor fiecărei populații.

 

Prezenţa paraziților, cum ar fi păduchele din specia Lutridia exilis, specific vidrelor, frecvenţa ridicată a căpușelor din specia Ixodes ricinus, dar și infestările cu endoparaziți conduc la limitarea răspândirii speciei. În ceea ce priveşte patologia, abcesele dentare şi pneumoniile sunt bolile specifice, aşa cum relevă studiul speciei în captivitate .

 

Trebuie menţionaţi şi factorii antropici care o defavorizează. Este vânată mai ales iarna, la copcă. Pentru acest mod de vânătoare sunt utilizaţi câinii special dresaţi pentru omorârea vidrelor. Ulterior, câinii acţionează în acest sens şi fără îndemnul stăpânilor. Uneori, este împuşcată sau capturată cu capcane în heleşteie.

 

Pentru protejarea vidrei, au fost elaborate măsuri de protecție, printre care și interzicerea vânătorii. Este protejată prin Legea 13 din 1993, prin care România a ratificat Convenția de la Berna, prin Directiva Europeană nr. 2006/105/CE, Legea 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. Se impune necesitatea elaborării şi a altor măsuri privind restaurarea habitatelor, dar şi de monitorizare şi chiar de diminuare a impactului antropic asupra vidrei.

 

În prezent, monitorizarea vidrei se realizează pe tot parcursul anului, prin metoda înregistrării semnelor de prezenţă a speciei (urme pe zăpadă, resturi de peşte, excremente etc.). În cazul în care se identifică prezenţa speciei, se face evaluarea distribuţiei numerice şi spaţiale pe bază de frecvenţă şi extrapolarea la suprafeţele habitatelor caracteristice.

 

Din punct de vedere al sistematicii, Lutra lutra se încadrează în Clasa Mammalia, Ordinul Carnivora, Familia Mustelidae. În ceea ce priveşte descrierea speciei, se poate menţiona că
lungimea totală cap‐trunchi este cuprinsă între 550–800 mm (Murariu et Munteanu, 2005) sau 590–900 mm (MacDonald et Barrett, 1993); lungimea cozii este de de 300–500 mm, respectiv 350–470 mm. Poate ajunge la greutatea de 4,5–14 kg (Murariu et Munteanu, 2005) sau 6–17 kg (MacDonald et Barrett, 1993).

 

Speram ca va placut articolul Vidra – Despre Vidră (Lutra lutra) .Citeste si articolul  Delta – Chilia – Bâstroe, Aveți sfaturi legate de acest articol pe care doriti să le împărtășiți… trimiteți-le nouă Aici ! Apoi le vom scrie sub formă de postare și vom publica informațiile.

Leave a Comment