Pelican cret – Pelecanus crispus – Pelicanul dalmat este cel mai mare membru al familiei pelicanilor și poate cea mai mare pasăre de apă dulce din lume, deși rivalizat în greutate și lungime de cele mai mari lebede.
Sunt păsări elegante care se înalță, cu anvergura aripilor care rivalizează cu cea a marilor albatroși, iar turmele lor zboară în sincronie grațioasă. Cu o gamă care se întinde pe mare parte din Eurasia Centrală, de la Mediterana în vest până la strâmtoarea Taiwan în est și de la Golful Persic în sud până în Siberia în nord, este un migrant pe distanțe scurte și medii între zonele de reproducere si iernare.
Caracterizarea speciei
Pelicanul creţ este ruda apropiată a Marelui Pelican Alb (pelicanul comun). Este doar cu puţin mai mare decât ruda sa şi atinge o greutate de 10000-12000 g. Penajul este alb suriu. În haina de nuntă, pe cap apare un moţ de pene buclate şi moi, care la păsările foarte bătrâne atinge o lungime de 14-16 cm,iar guşa care atârnă de cioc se colorează intens în roşu coral. Se hrăneşte în mod similar cu pelicanul comun. Năpârleşte în iulie-octombrie, similar cu Marele Pelican Alb.
Localizare şi comportament
Populaţia sa este distribuită în sud-estul Europei, în special în Grecia, România şi Rusia. În România cuibăreşte în Delta Dunării alături de Marele Pelican Alb, dar şi izolat, în colonii mici de câteva zeci de perechi, în zona sudică a Deltei Dunării şi Complexul lagunar Razim-Sinoe. Cel puţin o parte din exemplarele acestei specii iernează pe culoarul inferior al Dunării, însă Grecia şi Turcia reprezintă cartierele de iernare cele mai importante. E mai prudent şi mai sperios decât ruda sa.
Populație
Populaţia europeană a speciei este estimată la un efectiv de până la 2000 de perechi cuibăritoare. Din cauza efectivelor reduse şi a degradării continue a condiţiilor de cuibărit, această specie este conside rată ameninţată. Alături de Marele Pelican Alb reprezintă speciile simbol ale Deltei Dunării.
Reproducere
Se reîntorc din cartierele de iernare mai devreme decât Marele Pelican Alb, la începutul lui martie.Cuibul este mai elaborat, alcătuit din rizomi de stufşi alte resturi vegetale. Cuibăritul se desfăşoară în mod similar celeilalte specii, în lunile martie-aprilie. Femela depune 2-4 ouă a căror perioadă de incubaţie durează circa 31 de zile. Puii sunt gata de zbor după 75-85 zile şi ating maturitatea sexualăla 3-4 ani.
Amenințări şi măsuri de conservare
Deranjul şi braconajul, asociate cu degradarea zonelor umede şi pierderea teritoriilor de cuibărit constituie principalele ameninţări. Pentru pelicanul creţ a fost elaborat un Plan naţional de Acţiune care reglementează măsurile necesare pentru conservarea speciei (Administraţia Biosferei Delta Dunării împreună cu SOR/BirdLife România). De asemenea, platformele artificiale instalate în complexul lagunar Razim-Sinoe şi-au dovedit eficienţa prin ocuparea lor de către pelicanii creţi.
Situri desemnate pentru conservare
Balta Albă-Amara-Jirlău, Balta Tătaru, Balta Vederoasa, Bistreţ, Calafat-Ciuperceni-Dunăre, Câmpia Gherghiţei, Ciocăneşti-Dunăre, Confluenţa Jiu-Dunăre, Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoie, Dunăre-Olteniţa, Dunăre-Ostroave, Iezerul Călăraşi, Lacul Beibugeac, Lacul Bugeac, Lacul Dunăreni, Lacul Gălăţui, Lacul Oltina, Lacurile Fundata-Amara, Lacurile Taşaul-Corbu, Limanu-Herghelia, Marea Neagră, Măcin-Niculiţel, Măxineni,Olteniţa-Ulmeni, Ostrovu Lung-Gostinu, Pădurea Hagieni, Suhaia, Valea Mostiştea, Vedea-Dunăre.
Speram ca va placut articolul Pelican cret – Pelecanus crispus, Sursa: InfoNatura 2000,Aveți sfaturi legate de acest articol pe care doriti să le împărtășiți… trimiteți Aici ! Noi le vom scrie sub formă de postare și vom publica informațiile.