Costinesti – Comuna din Romania

Costinesti – Comuna din Romania este o stațiune în județul Constanța , Dobrogea, România , amplasat pe malul Mării Negre , la aproximativ 30 de kilometri sud de reședința județului Constanța si 16,6 km de statiunea Neptun.

 

Introducere 

 

Binecunoscută în rândul tinerilor români drept „capitala vacanțelor estivale ale tineretului”, stațiunea Costinești s-a dezvoltat din anul 1949, odată cu  înființarea unei tabere pentru copii. Din punct de vedere istoric, teritoriul a fost locuit cu mult timp înainte de apariția stațiunii Costinești, izvoarele istorice datând încă din perioada Evului Mediu.

 

Numeroase popoare au fost atrase de bogăția locului. În anul 2019, au fost descoperite fragmente de ceramică elenistică cu o vechime considerabilă, evaluate ca aparținând secolului III î.Hr.Practica balneară din această zonă este axată pe afecțiunile reumatismale.

 

Locuitori

Nr. locuitori: 3,121 Comuna COSTINEŞTI prezintă o creștere a valorii populației de  aproximativ 8.90 %. (2,866 – 2011)

Clima și geografia stațiunii

Condițiile climatice sunt specifice litoralului românesc,adicăcontinental-temperate, bioclimă excitantă,solicitantă. Stațiunea este situată la o altitudine de 10 m față de nivelul mării, astfel încât verile sunt călduroase, iar iernile reci.Caracteristic climatului, umiditatea este crescută, însă, în comparație cu alte țărmuri, este mai scăzută.

Viteza vântului este semnificativă, având următoarea particularitate: vara dinspre mare, în rest invers . Calitatea aerului are ca trăsătură dominantă puritatea, alături de concentrația de iod și sare. De asemenea, nebulozitatea este diminuată vara,ceea ce contribuie la faptul că litoralul românesc prezintă cele mai multe avantaje terapeutice în perioada mai-octombrie.
Stațiunea Costinești aparține comunei Costinești, care este alcătuită din satele Costinești și Schitu.

Comuna se află în județul Constanța, la 31 km, spre sud, de reședința județului.În Costinești se află singurul lac de pe țărmul Mării Negre care nu este alimentat din subteran. Acesta are o suprafață de 7 hectare și o adâncime relativ redusă, întrucât este despărțit de mare printr-un perisip. Lacul are o salinitate crescută, care a determinat formarea unui strat semnificativ de nămol, utilizat cu predilecție în tratarea afecțiunilor reumatismale .

Plaja are o lungime de circa 2 km și o lățime de aproximativ 100-200 m, orientare spre est, care determină în medie, în sezonul estival, între 10 și 12 ore de soare pe zi.Prezența reliefului stâncos argilos, care se află între Tuzla și Costinești, precum și între 2 Mai și Vama Veche, reprezintă o particularitate a locului, deoarece aici se găsesc o floră și o faună deosebită, neafectate de activitatea oamenilor: Falco tinnunculus, Coracias garrulus, Merops apiaster, Sturnus vulgaris, Passer montanus . Un relief stâncos similar a fost descoperit în nordul Bulgariei, la Durankulak.

Istorie

Săpăturile arheologice, au scos la lumină un aspect istoric deosebit, faptul că în regiunea în care se află în zilele noastre comuna Costinești au fost descoperite obiecte din ceramică care datează din secolul II î.Hr. Obiectele descoperite pot fi văzute la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu. În ceea ce privește proveniența obiectelor, acestea aparțin atât civilizației elene, majoritar, cât și celei romane.

 

Din punct de vedere istoric, actuala așezare a Costineștiului se află pe vechiul teritoriu al unei civilizații elene, care purta denumirea de Parthenopolis,menționatăde Plinius cel Bătrân și Eutropius. De-a lungul timpului, localitatea a cunoscut diferite denumiri, în funcție de popoarele care au tranzitat și ocupat zona, dintre acestea amintim:Stratoni, în timpul Imperiului bizantin;Mangeapunar, pe vremea Imperiului Otoman, până în 1840;Büffelbrunen, pe timpul germanilor dobrogeni, în limba română traducându-se„Fântâna bivolilor”,până în 1940;

 

Dezrobirea, în anul 1960, denumire consacrată datorită tinerilor studenți care frecventau zona pe timpul verii. Denumirea Costinești provine de la numele generalului Emil Costinescu, care aachiziționat de la Vasile Kogălniceanu o suprafață de teren foarte aproape de țărmul Mării Negre, pe care, ulterior, a colonizat-o cu germani, de aceea, în perioada 1890-1940, Costineștiul a purtat denumirea de Büffelbrunen.

 

Germanii dobrogeni care au colonizat zona veneau din Basarabia și din Rusia de Sud. Aceștia au primit peste 7000 de ha de teren arendat pe 20 de ani, cu clauza că, după această perioadă cu chirie fixă, pământul caselor și curților le rămânea în proprietate, chiar dacă contractul de arendare nu se mai prelungea.

 

Contractele nu au fost însă onorate, din cauza faptului că Emil Costinescu, după aproximativ 10 ani, a lăsat pământurile ginerilor lui, care au impus schimbarea datelor contractuale, motiv pentru care, după primul război mondial, o parte din colonia germană a părăsit satul. Familiile rămase se ocupau de creșterea animalelor și de cultivarea pământului. Infrastructura existentă facilita schimbul de mărfuri.

 

Locul a devenit renumit pentru sursele naturale de hrană, care atrăgeau turiști, punându-se astfel bazele agroturismului. După anul 1940, coloniștii germani au plecat în număr mare, astfel încât locul acestora a fost luat de români proveniți din din Cadrilater, astăzi zonă importantă a Bulgariei.În anul 1949 a apărut prima tabără pentru copii, care a pus bazele apariției stațiunii Costinești, iar în anul 1959 a devenit „tabăra internațională a studenților”

 

Printre primii studenți din străinătate s-au aflat cei din Cehia și din Polonia. În anii ’60 are loc o dezvoltare turistică importantă a zonei, deschizându-se cantine, campinguri și unități de cazare. În această perioadă, vasul grecesc „Evanghelia”, care transporta portocale la Constanța, eșuează în Costinești,epava vasului devenind,în zilele noastre, unul dintre simbolurile Costineștiului.

 

Avântul economic face ca în anul 1971 să se construiască Teatrul de Vară și Clubul Central. În anul 1976 apare primul hotel, Forum. Dezvoltarea continuă, astfel încât la începutul anilor ’90 stațiunea putea găzdui peste 60.000 de tineri. Legea nr.72 din 3 mai 1999 atestă înființarea „comunei Costinești, județul Constanța, având în componență localitățile Costinești şi Schitu”.Obeliscul, simbol de seamă al Costineștiului, a fost inaugurat în iunie 2006,după ce a fost distrus de inundațiile din 2005.

 

Acesta fusese construit în anul 1969, de arhitectul dobrogean Wilhelm Demeter.Construcția a reprezentat o atracție turistică și un loc de întâlnire pentru tineri. „În literatura ocultă , Obeliscul are forma unui iadeş, reprezentând un simbol masonic, din cauza formei sale despicată și excentrică. Inițial, a fost folosită emblema celor trei cercuri concentrice, aceasta jucând un rol foarte important în credințele oculte.

 

Iadeșul simbolizează«Cele Trei Lumi» ale creației divine, fiecare dintre cele trei cercuri având același centru.” Trebuie subliniat faptul că, după căderea regimului comunist, în stațiune au încep ut să apară numeroase facilități de cazare, dar și de agrement, care se află într-o continuă dezvoltare.

 

Infrastructură

Accesul către Costinești este facilitat de o bună infrastructură, existând multiple variante: cale aeriană:Aeroportul „Mihail Kogălniceanu”;cale feroviară: stația Costinești-Tabără și stația Costinești-Sat;cale rutieră: Drumul Național DN39 (E87), cu mențiunea că până la Constanța, venind dinspre București, se poate merge pe Autostrada Soarelui A2.

Petrecerea timpului liber

Costineștiul dispune de o multitudine de posibilități de petrecere a timpului liber, capabile să satisfacă nevoile turiștilor indiferent de vârstă. În acest sens, putem aminti agrementul nautic, care se poate desfășura atât pe lac, cât și în Marea Neagră,de tipul:schi nautic;plimbări cu hidrobicicleta;zbor cu parapanta și cu avion de agrement;scufundări.

Plaja din Costinești este renumită pentru nisipul fin, reprezentând un loc prielnic pentru relaxare.În ceea ce privește patrimoniul turistic antropic, stațiunea dispune de următoarele atracții Mănăstirea de măicuțe „Sfânta Elena de la Mare”, situată la 3 km de satul Schitu, datând din anul 1929;

Obeliscul;epava„Evanghelia”;Teatrul de Vară. În zona Obeliscului, vara au loc numeroase concert e și petreceri în aer liber.Pentru pasionații de scufundări, există posibilitatea explorării lumii subacvatice de lângă epava„Evanghelia”.În ultima perioadă, Teatrul de Vară și-a pierdut din popularitate, aici având loc spectacole de muzică ușoară și populara.Capitala vacanțelor estivale ale tineretului oferă petreceri în aer liber în sezonul estival, care reprezintă atracția specifică zonei, în cluburi precum Ring, Mega Discoteca Tineretului. În proximitatea stațiunii sunt numeroase terenuri de sport.

Tratament balnear Factorii naturali de cură specifici stațiunii Costinești sunt următorii:psmatoterapia, favorizată de nisipul fin al plajei;helioterapia, în special în sezonul estival, când se estimează în medie între 10 și 12 ore de soare pe zi, în atmosferă bogată în aerosoli de Na, CI, Mg. Br, Ca, I;peloidoterapia, grație proproietăților lacului din Costinești;talazoterapia;climatoterapia.

Tradițional, stațiunea este recunoscută pentru beneficiul terapeutic asupra afecțiunilor reumatismale, însă sfera afecțiunilor este mult mai vastă:afecțiuni ale sistemului nervos: nevrite, polinevrite;sechele după diferite tipuri de infecții ale sistemului nervos central;afecțiuni ginecologice: metrite; cervicite; amenoree, oligomenoree, dismenoree; afecțiuni dermatologice: dermatoze scuamoase (psoriazis; keratodermie); sindrom seboreic ( dermatită seboreică;acnee polimorfă); alergodermii (eczeme șiurticarii);

Afecțiuni psihice: anxietate; depresie. Copiii cu vârsta de peste 12 luni pot beneficia de cura helio-marină, pentru afecțiuni de tipul rinită alergică;rinosinuzită;vegetații adenoide;hipertrofie amigdaliană;infecții respiratorii recurente:bronșiolite;traheobronșite.Cu toate acestea, cura helio-marină este contraindicată în următoarele situații:tuberculoză;faza acută a infecțiilor din sfera ORL, bolilor imunologice, bolilor reumatismale, hepatitei, gastritei, colecistitei; hipertensiune arterială;neoplazii pulmonare.

Salinitatea Mării Negre este în medie 17%,ceea ce permite utilizarea sa în cură externă sub formă de băi, innhalaţii ori pulverizaţii, precum şi sub formă de irigaţii. Aceasta determină: hiperemie ușoară cutanată;în imbibiţia pielii şi a ţesuturilor, o modificare în repartizarea lichidelor interstiţiale, cu consecinţe benefice asupra funcţiilor celulare;stimularea țesutului conjunctiv,cu creșterea capacității de rezistență a organismului; stimularea funcției gonadelor și a proceselor metabolice.

Contraindicațiile generale ale curei balneare specifice litoralului românesc,incluzând și stațiunea Costinești,sunt următoarele:boli infecțioase în stare contagioasă;boli cardiovasculare în stadiu avansat;procese maligne sau procese benigne cu risc crescut de malignizare;fibromatoză uterină sângerândă; patologie digestivă cu risc de decompensare: boala ulceroasă.

Unitățile hoteliere din zonă cu specific balnear oferă turiștilor:kinetoterapie;gimnastică în bazin ;băi de nămol de Techirghiol;băi galvanice;masaje;ozonoterapie;laseroterapie;electroterapie. Peloidoterapia cu nămoluri sapropielice de liman folosește ca principiu terapeutic faptul că unele substanţe chimice şi biostimuline pot trece bariera cutanată şi au acțiune favorabilă asupra organismului, de exemplu unele auxine, ce sunt factori de creştere a celulelor tinere, sau foliculina conţinută de nămol, ce face să crească foliculinemia.

Nămolul terapeutic, negru şi alifios,este,în ceea ce priveşte compoziţia globală,puternic hidratat (71 % apã),bogat în substanţe minerale (23%) şi substanţă organică (6%). În nămolul uscat, raportul dintre substanţa mineralã şi cea organicãeste de 3,8 la 1. Toate serviciile oferite în scop terapeutic sunt adaptate turiștilor în funcție de necesități, de către cadre medicale specializate.