Fire de Pescuit – Secrete despre firele de pescuit – Este de fapt legatura directa realizata intre echipamentul de pescuit si pestele pe care speram sa-l prindem. Firele moderne sunt rezistente si flexibile. Astazi sunt foarte rare firele de calitate inferioara. Unii pescari au anumite preferinte, legate de producatorul firului, culoarea, diametrul sau rezistenta sa.
Marii producatori de fire din Germania, Japonia si SUA au obtinut rezultate foarte bune in privinta materialelor firelor, ceea ce se datoreaza concurentei de pe piata. Firele cele mai noi, copolimere sunt mai subtiri, avand “memoria” redusa, sunt mai rezistente si se tocesc mai greu decat cele precedente, dintr-un singur fir.
In ultimul timp a crescut interesul fata de firele colorate. Pescarii carora le place sa vada firul in timpul pescuitului pot cumpara astazi fir portocaliu, galben sau chiar si roz (pink). Pe malul marii si pe vas firele trebuie sa se vada bine, pentru a se evita mai usor incalcirea lor sau sa fie descalcite mai usor daca este cazul. Se pot folosi fire de culori diferite pentru monturile finale, ca sa fie mai usor recunoscute, dar si sa fie descalcite mai usor.
Rezistenta la rupere:
Rezistenta la rupere a firului si diametrul sau sunt factori importanti atat pentru pescarii de pe mal, cat si pentru cei din barca, pentru ca cele 2 metode utilizeaza diferite rapoarte rezistenta-diametru. In cazul aruncarii de pe mal este nevoie d fir de aproximativ 6,8 kg sau cu diametrul de 0,35 mm, prevazut cu inaintas lansator, mai ales daca se aplica lnsarea prin metoda de pendulare.
Inaintasul lansator necesar se socoteste prin urmatoarele operatii: greutatea plumbului (28,3 g) inmultit cu 10. De exemplu 28,3 g plumb x 10 egal 4,54- rezistenta la rupere a inaintasului, 11,3 g x 10 = 18,1 kg rezistenta, 169,8 g x 10 = 27,2 kg, rezistenta la rupere (este vorba de unitatea de masura engleza lbs.; de exemplu 28,3 x 10 = 283 lbs = 4,54 kg).
Daca pescuim deasupra stancilor este mai practica utilizarea firelor mai rezistente, care sa suporte muchia stancilor, cel mai des utilizat fiind cel de 13,6 kg. La pescuitul din brca se poate folosi acelasi fir ca in apropierea malului, dar trebuie marita rezistenta la rupere in cazul pescuitului in ape adanci, langa epave, chiar si pana la valoarea de 36,3 kg. Firele pot fi cumparate din magazinele cu articole pescaresti, infasurate pe un tambur, avand lungimea minima de 229 m.
Aceasta lungime corespunde aruncarii de pe mal, pentru ca altfel ar fi necesara legarea unui nod pe fir, nod care se stie ca scade rezistenta la rupere, ceea ce este foarte neplacut in cazul pescuitului maritim. Cumpararea tamburului en gros este procedeul cel mai rentabil.
Firele impletite:
Firele impletite se utilizeaza de ani de zile si au revolutionat pescuitul din barca. Ele imbina avantajele intinderii reduse cu avantajele firului subtire, prin care nu numai ca ajuta la prinderea pestilor si se aseaza mai bine pe fund, dar si micsoreaza efectele mareelor. Odinioara se foloseau fire metalice impotriva mareelor, dar noile metode de impletire au dus la inlocuirea acestora. Multi pescari maritimi au trecut de mult la utilizarea firelor impletite.
Nodurile:
Sunt ferm convins ca nodurile se leaga usor, dar eu folosesc doar cateva tipuri. Uni si Grinner sunt doua denumiri pentru un singur nod de baza. Este eficient mai ales pentru a lega carligul sau carabina, desi eu consider nodul Half Blood ca cel mai bun pentru legarea carligului, pentru ca se poate strange puternic in ultima faza, astfel incat nu influenteaza momeala. O alta metoda este ochiul Bimini, cea mai stransa legatura intre doua fire, dintre cele vazute de mine in cei 40 de ani de pescuit.
Probleme cu nodurile:
Nodurile legate pe fire monofil trebuie sa fie umezite inainte de a fi stranse, pentru a evita frecarile, in urma carora firul se arde si se distruge. Suprafata firului copolimer este foarte neteda si poate fi stransa fara a fi umezita.
Speram ca va placut articolul Fire de Pescuit – Secrete despre firele de pescuit. Este posibil sa-ti placa si nodul mahin, nadirea crapilor saupresiunea atmosferica