Văduviță – Totul despre Văduviță - Peste

Văduviță – Totul despre Văduviță (Leuciscus idus) este gasita in multe locații din Europa de Est și este un pește semimigrator dulcicol bentopelagic, de 30–50 cm, din familia ciprinidelor, din apele încet curgătoare din Europa inclusiv România (in Dunare si in Delta Dunarii) și Republica Moldova, Rusia chiar si in Siberia, specia face obiectul pescuitului comercial la scară destul de mare.

Această specie, puțin apreciată în Europa de Vest, este consumată în mod regulat de populațiile din Europa de Est. Leuciscus idus este comercializat în stare proaspătă, congelată, afumată sau conservată. Soiurile galbene sau roșii sau albe (cu sau fără pete negre pe spate), numite „Leuciscus auriu”, sunt selectati și crescuti ca pești de acvariu sau pentru iazuri ornamentale.

Descriere – Corp cu sectiune transversala ovala, inalta si comprimata lateral. Solzi cicloizi, fără pigmentare închisă pe margine. Gură relativ mică în poziție terminală. La exemplarele adulte există o cocoașă nucală, mai mult sau mai puțin marcată. Maxilarul superior puțin mai lung decât cel inferior. Dinți faringieni teșiți. Ochi de dimensiuni modeste, cu un diametru mai mic decât lungimea botului.

Înotatoare anală cu marginea exterioară concavă, cu o culoare variabilă de la gri-verde la verde maroniu, uneori cu pete întunecate rare. Laterale mai deschise, cu reflexe argintii strălucitoare, adesea cu nuanțe gălbui.

Burta albă sau gri albicioasă iar aripioarele dorsale si caudale sunt gri, rareori gri-portocalii, aripioare translucide, cu înotătoarea dorsală și înotătoarea caudală întunecată și groasă, înotătoarea anală și marginea inferioară a caudalei de culoare roșie, adesea de o nuanță foarte strălucitoare. Există soiuri ornamentale care sunt complet roșii sau galbene. Masculii dezvoltă tuberculi nupțiali în timpul perioadei de scrub, în ​​timp ce femelele par mai îndesate datorită maturării ouălor.

Habitat și obiceiuri – Văduvița este o specie predominantă în principal în fluvii sepre exemplu dunarea,râurile mari de câmpie și în lacurile mari cu niveluri trofice ridicate. Rezistă la niveluri scăzute de salinitate, motiv pentru care apele de mare și gura sălmastre sunt comune . Preferă substraturile amestecate cu nisip, pietriș și piatră zdrobită, dar este frecventă și în porțiuni cu fundul predominant noroios.

Populațiile fluviale și anadrome efectuează migrații de reproducere chiar și pe distanțe considerabile, în timp ce, cele lacustre urcă pe afluenți. Prin natura, formează grupuri de indivizi de mărime și vârstă similare. Din primăvară până la sfârșitul toamnei grupurile stau în ape relativ puțin adânci, în timp ce în lunile cele mai reci se deplasează în ape mai adânci unde si iernează, desfășurând activitate redusă sau rămânând în stare latentă.

Hranire Se hraneste cu un spectru larg de alimente. Include substanțe animale și vegetale, printre care predomină insectele acvatice,insecte artificiale, moluștele, crustaceele, algele filamentoase și detritusurile organice. În apele salmastre, dieta include în principal moluște lamelibranche, gasteropode și crustacee. Exemplarele mai mari dezvoltă obiceiuri ihtiofage. Larvele și alevinii se hrănesc cu organisme planctonice , micronevertebrate, alge și detritus organic.

Reproducerea Vaduvitei – In functie de latitudine si conditiile de mediu, reproducerea se desfasoara din martie pana in iulie (in Europa Centrala de obicei intre aprilie si mai), cu temperaturi ale apei nu mai mici de 10°C. Masculii ajung in spatiile de reproducere cu cateva zile inaintea femelelor. Femelele singure sunt curtate de mai mulți masculi în același timp. Depunerea are loc in mai multe etape, cu intervale de aproximativ 3 zile, in ape putin adanci si bine oxigenate. Fiecare femelă produce câteva mii de ouă mici, gălbui, lipicioase, de aproximativ 1,5 mm în diametru.

După fertilizare, ouăle aderă la vegetație sau la alte elemente ale substratului până la ecloziune. Dezvoltarea embrionară durează aproximativ 10 – 20 de zile. În primele luni de viață. La ambele sexe, maturitatea sexuală este atinsă între al cincilea și al șaselea an de viață. Datele despre creșterea acestei specii sunt rare. La un an, tinerii măsoară aproximativ 13 cm, la doi aproximativ 18, la 6-9 ani 30-40 cm lungime (700-1.300 g). Speciile mijlocii sau mari ating lungimea maxima de aproximativ 800 mm SL (medie 350-400 mm), cu o greutate de 5 kg (medie 200-500 g). Vârsta maximă raportată: 18 ani.

Vaduvita

Starea speciei – Specia este comună și relativ abundentă în aproape toată zona sa de distribuție și nu sunt raportate cauze speciale de amenințare. La nivel local, poate scădea, din cauza poluării, presiunii excesive a pescuitului, construcției de baraje și a altor bariere impracticabile care întrerup continuitatea râului și împiedică migrațiile de reproducere. În ultima vreme răspândirea L. idus s- a extins foarte mult, în urma numeroaselor eliberări (voluntare sau accidentale) efectuate în scop de pescuit în afara zonei sale de origine. În locurile în care este alohtonă, această specie provoacă adesea daune grave populațiilor de pești indigeni.

Protecție – În multe țări există măsuri minime și nu există perioade de pescuit. În Lista Roșie a IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și Resurselor Naturale) specia este clasificată ca fiind cu risc scăzut (LC, Least Concern).

Valoare economică – În multe locații din Europa de Est și Federația Rusă, specia face obiectul pescuitului comercial la scară destul de mare. Această specie, puțin apreciată în Europa de Vest, este consumată în mod regulat de populațiile din Europa de Est. L. idus este comercializat în stare proaspătă, congelată, afumată sau conservată. Soiurile galbene sau roșii sau albe (cu sau fără pete negre pe spate), numite „leucisc auriu”, sunt selectate și crescute ca pești de acvariu sau pentru iazuri ornamentale de grădină.

Pescuitul – Pescuitul profesional se practica cu diverse tipuri de plase si lansete pentru muscarit, mai ales in timpul migratiilor de reproducere. Considerată o specie interesantă de mulți pasionați, care o subminează cu tehnici asemănătoare cu cele folosite pentru capturarea pastravului. Îi place să muște musca artificială.

Speram ca va placut articolul Văduviță – Totul despre Văduviță