Ilganii de Sus – Sat din Romania – este un sat din judetul Tulcea,Dobrogea, amplasat pe bratul stang al bratului Sulina,impreuna cu Partizani,Vulturu si Gorgova apartin comunei Maliuc.
Istoria satului Ilganii de Sus
Despre acest sat avem date ca acest sat exista inca din anul 1856, in timpul razboiului din Crimeea. Locuitorii erau lipoveni veniti din Rusia in urma persecutiei religioase. Ei au construit aici si o Biserica. Dar, fara sa stim motivele, acesti lipoveni au plecat, iar in locul lor au venit rusi din Tulcea, pe la 1880 si au intemeiat alta asezare pe locul celei parasite.
Acesti locuitori s-au stabilit pe acest grind pentru a practica pescuitul si vanatoarea. Prima atestare documentara a catunului Ilgani o gasim in Marele Dictionar Geografic al Romaniei, scris de Ioan Lahovari, publicat in 1898. Aici ni se spune ca apartinea alaturi de catunul Prislava (Nufarul) din Comuna Malcoci. Era compus din 12 case, in 14 familii, cu 59 de suflete, iar populatia era formata din rusi-lipoveni.
Ostrovul Ilgani avea o suprafata de 700 ha, acoperit cu pasuni si facea parte 132 Ostrov-Insulă fluvială formată în urma unui proces de acumulare din ostrovul mai mare Ceatal. Satul Ilgani nu avea aceeasi asezare ca in ziua de astazi, el fiind dispus atunci pe bratul stang al Dunarii vechi si pe malul garlei Papadia.
Urmatoarea atestare a satului Ilgani este in 1899, cand sunt amintite un numar de 87 de persoane existente in 21 de case, dintre care 14 romani si 73 de rusi. Probabil cei 14 locuitori romani au fost colonizati ce prefectul Ioan Nenitescu in acest sat pentru a se incerca romanizarea deltei.
Denumirea de “Ilgani” este de origine tatara si provine din cuvantul Yilga133 care semnifica lunca (teren inundabil). Mai mult ca sigur locul a fost numit de tatari Yilga transcris in romana Iolgan, tocmai pentru acest relief existent aici, predispus la inundatii. Actualul sat Ilganii de Jos a fost infiintat dupa aproximativ 40 de ani de la infiintarea satului nostru si si-a luat denumirea de la el.
Astfel pentru a le deosebi s-a ajuns la denumirea de Sus (Nord) si Jos (Sud). Populatia in 1930 era de 219 de locuitori , iar in 1941, 196 locuitori in 42 de locuinte. Informatii puse la dispozitie de Prof.Dr. Ibram Nuredin, presedintele Uniunii Democrate a Turco-Tatarilor din Romania.
Cel care a militat intens inca din 1914 pentru saparea in zona noastra a unor canale de alimentare a baltii, a fost Grigore Antipa, dar din cauza costurilor prea mari acest proiect nu a fost realizat.
Conform recensamantului din 1941 casele erau insiruite pe malul Dunarii inca de la infiintare, fiind legate intre ele cu curti mari de 250-5000 m.p. construite din paianta si invelite cu stuf. Toti locuitorii rusi-lipoveni si ucraineni de aici vorbeau limba romana, iar limba rusa era folosita doar in comunitatea lor.
De-a lungul evolutiei lui, satul Ilgani a cunoscut fluctuatii demografice majore. Recensamintele de la inceputul secolului pana in prezent, prezinta astfel situatia numarului locuitorilor: 1900 – 79 locuitori, 1912 – 200 locuitori, 1930 – 315 locuitori, 1948 – 227 locuitori, 1956 – 248 locuitori, 1966 – 445 locuitori, 1977 – 167 locuitori, 1992 – 68 locuitori, 2002 – 62 locuitori, 2011 – 52 locuitori.
Scaderea masiva a populatiei s-a facut dupa inundatiile istorice din 1970, cand foarte multe case au fost distruse, iar satul a ramas cu dispunere doar pe malul Dunarii, zona Papadia fiind complet parasita. Atunci populatia a scazut la o treime, multi locuitori plecand in alte sate sau construindu-si noi case in satul Partizani.
HARTA CU LACURILE DIN ILGANII DE SUS
Extras din MONOGRAFIA SATELOR PARTIZANI SI ILGANII DE SUS – Cornel Motoc