Pe fir:platica si batca – DESPRE platica si batca s-au urzit multe pareri nu tocmai elogioase.Este adevarat ca au mucus abundent,aderent,murdarind tot ce ating,ca au oase multe si mici,iar carnea le miroase a namol.In plus,nici nu stiu sa se lupte cu “adversarul”,din care cauza cele povestite nu par prea verosimile.
Dar toate aceste motive serioase nu au fost niciodata suficiente pentru a le reda libertatea atunci cand,imprudente,au inghitit o delicatesa legata cu sfoara.Pescuitul sportiv al acestor pesti este asemanator,datorita multiplelor trasaturi zooanatomice si fiziologice comune si este departe de a fi banal,dupa cum sunt inclinati sa-l considere unii pescari sportivi.
Dimpotriva,reusita in pescuitul sportiv al acestor doua specii solicita unditarului multa iscusinta,chiar un examen de consacrare greu de trecut.Cand prezinti un peste se obisnuieste sa-i faci portretul.Considerand ca sunt putini cei ce nu cunosc acesti pesti si foarte putini cei ce i-ar putea cunoaste dintr-o sumara descriere,las acest capitol in seama invatarii lui la malul apei prin transmitere directa de catre colegii de breasla cunoscatori,facand totusi pe parcurs unele precizari legate de pescuitul sportiv.
CALENDAR.Dupa frigul iernii platica si batca se dezmortesc mai greu decat celelalte specii de pesti,iar pescuitul lor sportiv trebuie sincronizat cu perioada cand incep sa colinde in cautarea hranei.Aceasta perioada incepe dupa depunerea icrelor(platica in lunile aprilie-mai,cand apa ajunge la 15 grade Celsius,iar batca in lunile mai-iunie,uneori iulie,la temperatura de 19 grade Celsius).
Pofta de mancare creste pe masura ce apa se incalzeste,atingand intensitatea maxima in lunile august-septembrie,cu un decalaj timpuriu pentru platica si pentru apele stagnante care se incalzesc mai repede.Inaintea perioadelor amintite este inutil a cauta platica si batca.Fricoase din fire si lipsite de “conditie fizica”,ambele specii prefera activitatea nocturna care le asigura o mai buna protectie fata de dusmani.
Acest amanunt este de retinut pentru ca pescarul sportiv sa nu piarda timpul zadarnic pescuind platica si batca in miezul zilei.Adaptandu-ne legislatiei pescuitului sportiv,vom cauta aceste speii de pesti dimineata in zori si seara in amurg.PROBLEME DE SPATIU LOCATIV.
Platica si batca traiesc in ape stagnante(lacuri de ses,balti,iazuri,lacurile din Delta Dunarii),precum si in ape curgatoare(cursul inferior al marilor rauri,Dunarea si bratele sale,canale).Ele se deplaseaza in carduri in cautarea hranei la care renunta chiar,uneori,pentru conditii de mediu mai bune.Foarte sensibile la cele mai mici modificari(in plus sau in minus) ale cantitatii de oxigen solvit in apa,migreaza din locurile devenite necorespunzatoare.
Aceasta particularitate justifica esecurile pe unele locuri de pescuit considerate clasice.Platica si batca sunt pesti de fund,unde isi petrec cea mai mare parte din timp scormonind namolul in cautarea hranei.Linia de pescuit va fi adaptata pentru pescuitul de fund.Vara,cand temperatura apei creste mult,se intampla adesea ca pestii nostri sa se deplaseze spre suprafata pentru completarea necesarului de oxigen.
In asemenea situatii,struna plutitoare cu adancime mica da uneori rezultate neasteptat de bune,dar nu vom apela la acest gen de pescuit decat ca divertisment.Prudenta si timiditatea sunt ceea ce le tin departe de mal,la apa adanca si linistita.Acest lucru impune utilizarea unor vergi foarte lungi.Intr-un lac sunt putine locurile unde speciile vizate carduiesc si,daca nu sunt cunoscute si cercetate,pescuitul devine o zadarnica pierdere de timp.
Platica si batca pot fi gasite uneori pe funduri lipsite de vegetatie,alteori deasupra vegetatiei scunde,unde apa este mai oxigenata datorita procesului de fotosinteza a plantelor.Ziua se retrag printre ierburi,iar seara,cand plantele incep sa cedeze bioxidul de carbon,se deplaseaza spre locurile deschise,lipsite de vegetatie de fund,unde incep sa se hraneasca.
Locurile preferate in apele lipsite de curent sunt in apropierea peretilor formati din liziere de stuf,papura,ierburi inalte,ochiurile inconjurate de plante inalte,malurile abrupte.Vara,cand apa se incalzeste mult,se deplaseaza in apropierea unor izvoare cu scurgere in lac sau alte surse de alimentare a lacului.Un indiciu al prezentei lor pe un anumit loc sunt bulele de gaz care apar la suprafata apei,prin rascolirea namolului.
In apele curgatoare stationeaza in portiunile adanci cu curent lent,in zonele unde se depun aluviunile,in gropile adanci,cu apa domoala,in avalul unei portiuni de fund inalt sau de vegetatie,in bulboanele mari si linistite,in avalul unei meandre,in portiunile adanci ale bratelor moarte,la gura de varsare a canalelor etc.
In locurile descrise pescarul sportiv are sanse mari,si lipsa muscaturilor nu trebuie sa-l descurajeze.Se intampla ca pestii nostri sa prefere alte locuri decat cele enumerate,dar in nici un caz acestea nu vor fi marile valtori sau repezisurile unde curentul este puternic.UNDITA.Pentru ca juvelnicul sa devina o anexa utila,este necesara adaptarea unditei si a metodei de pescuit la particularitatile speciei urmarite.
Caracteristicile comportamentului celor doua specii de pesti trebuie sa fie materializate in pescuit printr-o linie corect conceputa.Varga.Pescuitul sportiv stationar din tara noastra este oarecum vitregit la capitolul vergi,in comparatie cu pescuitul lansat,pentru care se gaseste o gama de vergi destul de variata in comert.
Trestia de balta,care continua sa ramana materialul de baza in confectionarea vergilor,este mult depasita de materialele moderne cum ar fi carbonul.Singurele ei calitati:usurinta si pretul de cost redus(discutabil) nu pot inlocui rezistenta,lungimea si durabilitatea vergilor din fibre de carbon.Vigilenta acestor pesti,a platicii in special,precum si distanta mare de mal unde cantoneaza,impun utilizarea vergilor cu lungimea de peste sapte metri.La pescuitul din barca,vergile pot fi mai scurte cu 1-2 m.
Firele de pescuit.La alegerea firelor pentru confectionarea liniei de pescuit trebuie sa se tina seama de talia pestilor existenti precum si de diferenta de talie dintre cele doua specii.Batca este cu mult mai mica decat platica.Ritmul ei de crestere si sporul de greutate sunt de 4-5 ori mai reduse in primii ani si,ulterior,proportia se mareste.
Exceptand exemplarele exceptionale devenite rarisime,grosimea firelor se va alege in functie de talia obisnuita.Slaba riposta in lupta de eliberare din carlig precum si suspiciunea caracteristica recomanda fire subtiri,directe.Cand se pescuieste pe funduri lipsite de vegetatie,firele vor avea aceeasi grosime pe toata lungimea si se vor utiliza acele diametre din tabel care nu vor depasi 14/100 mm decat in cazuri exceptionale,ca:pesti de talie mare,apa curgatoare,vegetatie de fund.
Carligele de pescuit.Gura mica a acestor pesti nu permite ingerarea unor momeli voluminoase,deci nici carligele nu vor fi exagerat de mari.Culoarea nu influenteaza asupra rezultatelor;se vor prefera carligele cu tija subtire.Formatul acelor va fi specific momelii utilizate:tija scurta pentru paste,curbura rotunda pentru rame sau viermi de namol.Pluta si plumbajul.Linia de pescuit trebuie sa se caracterizeze printr-o mare sensibilitate,la care tandemul pluta-plumb contribuie in cea mai mare masura.
Pluta va fi subtire,confectionata din lemn de balsa sau,in lipsa,dintr-un “pai” pentru supt racoritoare,astupat la capete prin gatuire la cald sau cu dopuri de pluta impregnate in final cu lac nitrocelulozic.Grosimea va fi cuprinsa intre 3 si 4 mm.Lungimea se va alege in functie de greutatea plumbajului,pentru a le echilibra la 0,5-1 cm deasupra apei.Plumbajul divizat(grupat sau logaritmic) va avea o greutate care nu va depasi cu mult necesarul trimiterii momelii pe locul dorit.PUTINA ARTA CULINARA.
Jumatate din succes in pescuitul sportiv depinde de calitatea,cantitatea,sapiditatea si prezentarea nadelor si momelilor.Pescarul sportiv care nu acorda suficienta atentie acestui capitol nu va obtine niciodata rezultate deosebite.Foamea pestilor trebuie stimulata si nu asteptata.Batca si platica sunt sfioase,mofturoase si delicate in alegerea hranei.Pentru invingerea acestor capricii se impune ca momeala ce le-o prezentam sa fie gustoasa,atractiva.Lista de bucate a acestor pesti este destul de variata,dar meniul va fi ales cu grija.
De aici trebuie inteles si faptul ca o momeala nu este preferata la infinit.Cand pornim sa pescuim batca si platica,trebuie sa ne asiguram cu doua,trei “meniuri” pentru a le oferi dupa preferinta.In principiu,in perioadele reci sunt agreate momelile animale,iar in perioada calda,cele vegetale-pastoase,preparate.
Nadirea la platica se va face mai masiv decat pentru batca si se va compune din paine inmuiata,cartofi fierti,grau fiert si pisat,turta de floarea soarelui,la care se adauga o cantitate insemnata de viermusi,rame sau viermi de namol tocati marunt.
Batca fiind mai putin pretentioasa,folosim un amestec de malai cu crema de orez(orez fiert si strivit),la care se adauga viermi de namol sau viermusi tocati marunt.Momelile sunt comune:graul fiert,ramele de mranita(gunoi),cocolosul de paste in amestec cu viermusi storciti,paine,cartof fiert sau momeli combinate de viermusi cu paste,viermusi si bob de grau fiert etc.Platica fiind o mare amatoare de mirodenii,va recomandam doua retete:1.Se framanta miez de paine rece cu o lingura de anison si o lingurita de zahar pudra.Se adauga ulei de floarea soarelui pana la consistenta dorita.2.
O cescuta de usturoi pisat omogen se amesteca cu faina de grau pana la consistenta dorita.Usturoiul nu trebuie fiert.ACTIUNEA DE PESCUIT.Din cele expuse pana acum este evident ca nadirea facuta cu mult timp inainte este inutila.Doua-trei ore inaintea sedintei de pescuit sunt suficiente sa retina sau sa adune pestii din preajma.
Nadirea unui al doilea loc este o masura de prevedere binevenita in cazul unui esec initial.In ape curgatoare nadirea se face pe o suprafata de 1,5-2 m patrati,putin in amonte,iar in ape statatoare chiar pe locul de pescuit,dar pe suprafata redusa:cca 1 m patrat.Cum frecventa muscaturilor este mica si undita grea,varga nu va fi tinuta in mana,ci sprijinita.In tot timpul pescuitului se va pastra o liniste deplina.
Adancimea va fi astfel reglata,incat firul sa formeze,cu momeala,pe fund,o trena de 30-40 cm.Muscatura platicii poate fi(foarte rar) asemanatoare cu a celorlalte specii de pesti:pluta,dupa 2-3 tremuraturi,se scufunda si inteparea se face prompt.In cazul general al muscaturii caracteristice pentru platica si batca,pluta este pusa pe orizontala,”pe lat”,iar inteparea se face dupa o asteptare de 2-3 secunde.
Lupta cu pestele,la inceput fiind destul de dura,pentru protejarea firelor noastre subtiri nu se va forta in primele clipe aducerea pestelui la mal.Vom ceda chiar cativa centimetri fie din mana,fie facand un pas inainte.Pestele renunta brusc la lupta si poate fi adus cu usurinta la mincioc.IN LOC DE FINAL.
Nu rareori,la introducerea in juvelnic,pestele isi aduna ultimele forte si,intr-un efort suprem,cu o lovitura de coada si cu ajutorul mucusului secretat din abundenta in timpul scurtei sale lupte,reuseste sa lunece printre degete spre…libertate.Dimensiunile minime legale sunt:20 cm pentru platica si 15 cm pentru batca.Identificarea pestilor,de altfel si singura deosebire evidenta,se face dupa inotatoarea anala,care la platica este mai lunga.
Se intampla frecvent ca batca,atunci cand este intalnita in locuri cu conditii de viata optime,dar lipsite de hrana,sa uite de prudenta si sa inghita orbeste acul cu momeala.Pescuitul devine deosebit de interesant,datorita numarului mare de capturi.Platica si batca se pot prepra dupa numeroase retete culinare,mai mult sau mai putin rafinate,dar cum “de gustibus non disputandum”,ne abtinem de la recomandari.
Speram ca va placut articolul Pe fir:platica si batca. Daca doresti sa contribui la acest articol o poti face cu placere Aici, Noi tinem cont de sfaturile dvs., asta.. pentru ca ne pasa.
Este posibil sa-ti placa si Pescuit la rosioara – Articol hranire si localizare sau Babusca – Cum pescuim Babusca ?
