Tiparul de mare,anghila sau heliosul – Un oaspete rar in apele tarii noastre-in Marea Neagra,in Dunare,in unele balti dunarene si in partea inferioara in cateva din raurile afluente Dunarii-este anghila.
Pestele acesta lung de 0,30 pana la 1,40 m(masculii adulti 0,29-0,51 m,femelele adulte 0,42-1,40 m)care obisnuit ajunge la 2 kg(unele exemplare ating 4-5 kg) se aseamana cu un sarpe.Caracteristic pentru anghila este inotatoarea dorsala ce inconjoara mai mult de jumatate din corp unindu-se cu caudala si anala.
Coloritul corpului este verzui inchis,sau brun negricios,laturile galbui,iar pe pantece galbui-albicios.Dupa ce ating maturitatea sexuala,exemplarele de anghila capata un colorit argintiu viu,metalic.Anghila isi are arealul de raspandire in apele dulci de pe coastele Europei,din nord pana la Marea Neagra,inclusiv partea de nord a Americii.
Viata anghilei a fost plina de ascunse taine pe care stiinta le-a dezvaluit dupa indelungi cercetari.Cel care a studiat indelungata vreme,din 1904 pana in 1920,viata misterioasa a anghilei a fost biologul danez Iohannes Shmidt,care a reusit sa clarifice ciclul vital si migratiunuile acestui peste.O seama de cercetari se continua si azi pentru a lamuri si acele probleme care nu-s pe deplin elucidate.
Despre anghila s-ar putea spune ca este pestele care traieste anume spre a intreprinde doua mari calatorii in viata.Una din acestea-calatoria de nunta-anghila o face din locurile unde si-a petrecut tineretea catre locurile de reproducere.Acesta este drumul fara de intoarcere,caci odata implinit marele act de perpetuare,anghila moare.Cea de a doua calatorie-calatoria vietii,o intreprind larvele de la locul de unde au luat fiinta,catre meleagurile de tinerete ale stramosilor.In perioada adolescentei,anghila traieste pe fundul apelor dulci ale Europei si Africii de Nord.
La inceput,ea este un pestisor fricos,care carduieste in zonele profundale,hranindu-se cu racusori,melci,pestisori.Cu trecerea anilor,anghila prinde curaj si devine rapitor,pregatindu-se pentru a intampina viitoarele peripetii si greutati ale calatoriei de nunta.
Anghila se caracterizeaza printr-o viata mai mult nocturna,uneori trecand noaptea pe uscat dintr-un rau in altul.La varsta maturitatii sexuale(masculii la 8-14 ani,femelele la 10-18 ani) incepe drumetia anghilei spre locurile sorocite “nuntitului”,identificate intre Insulele Bermude si Insulele Indiei de Vest,respectiv in zona centrala a Marii Sargaselor,intre latitudinile 22° si 30° N si intre longitudinile 48° si 65° V.
Se presupune ca adancimea la care are loc reproducerea este de 400 m.Pentru cardurile care pornesc din apropierea tarmurilor Europei drumul masoara aproape 8000 km si-i strabatut in 5-6 luni.Cu ultimele eforturi exemplarele cele mai existente dintre milioanele si milioanele de anghile ce au pornit la drumetie,isi indeplinesc datoria de a se perpetua,pe pajistele rosiatice de sargasum.In aceste locuri,femela depune 1-2 milioane de icre,care fecundate de mascul,dau nastere la puii de anghila.
Acestia,nu seamana deloc cu parintii,au corpul transparent,inalt,de forma unor frunze de salcie si cu dimensiunea de 2 mm.Multa vreme,puii de anghila au fost considerati gen si specie diferita,citati in literatura de specialitate sub numele de Leptocephalus brevirostris.Ei pornesc,inotand la suprafata apei,in calatoria catre apele dulci ale Europei,strabatand acelasi drum al generatiilor anterioare.
La inceput sunt purtati de curenti(Gulf-Stream).Dupa doi ani,au forma corpului asemanatoare cu anghila si atunci incep sa inoate activ,orientandu-se cu ajutorul organelor de simt.Daca pentru adulti calatoria 5-6 luni,puii de anghila o intreprind in 3 ani.In acest rastimp ei cresc incet,masurand in primul an 25 mm,in al doilea 52 mm,iar in al treilea an 75 mm.Incetul cu incetul devin asemanatori cu adultii,fapt confirmat si de forma corpului care este acum cilindrica.
Anghilele tinere patrund in rauri,unde isi petrec apoi viata pana la perioada de adult,in apele dulci ale Europei si cele de pe coasta Africii de Nord,pana la vremea cand se angajeaza in calatoria spre Marea Sargaselor.Importanta economica a anghilei este deosebit de insemnata,acest peste formand obiectul pescuitului mondial.Anual se prind cantitati ce variaza intre 50,100 kg.
Carnea grasa si deosebit de gustoasa a acestui peste a determinat ca in unele tari vest-europene sa se practice cultura puilor de anghila(civele)in iazuri si lagune litorale,special amenajate.Puii de anghila pescuiti cu vase speciale in Oceanul Atlantic sunt folositi,o parte pentru cresterea artificiala in bazine,iar o alta parte(in Germania,in Cehoslovacia sau Ungaria)pentru popularea raurilor si fluviilor cu acest peste valoros.Pentru apele tarii noastre,anghila nu prezinta importanta economica,intrucat cantitatile pescuite anual nu depasesc cateva sute de kilograme.
Anghila a fost semnalata,pentru prima data la noi in 1888 in Somes,Mures si in Olt si acum in baltile de la Enisala.Cercetarile efectuate recent,in cursul anilor 1965-1966,de V. Zinevici asupra raspandirii anghilei in sectorul romanesc al Dunarii,au evidentiat ca exemplarele pescuite pe fluviu au fost de sex femel,iar cele din lagunele Dunarii au fost de ambele sexe.Prezenta sporadica a anghilei in apele noastre,cantitatile extrem de mici pescuite,tind sa duca la concluzia ca bazinul Marii Negre ar delimita zona periferica de raspandire geografica a acestei specii valoroase si atat de interesanta prin ecologia ei specifica.
Autor TH.Busnita ,I Alexandrescu.
Speram ca va placut articolul Tiparul de mare,anghila sau heliosul.
Daca doresti sa contribui la acest articol o poti face cu placere Aici, Noi tinem cont de sfaturile pescarilor, asta.. pentru ca ne pasa.
