Dunarea - Fluviu din Europa

Dunarea – Fluviu din Europa – Bazinul fluviului Dunarea este al doilea bazin hidrografic din Europa, cu o suprafata totala de 801.463 km². Peste 80 de milioane de oameni din 19 tari împart Dunarea bazin hidrografic, ceea ce îl face cel mai internațional bazin hidrografic din lume.

Toate tarile cuprinzand peste 2.000 km² din bazin si, de asemenea, Uniunea Europeana, sunt parti contractante ale Comisiei Internaționale pentru Protectia Fluviul Dunarea (ICPDR), care este însarcinat cu coordonarea conservarii, îmbunatatirea si utilizarea rationala a apelor Dunarii.

Pe baza pantelor sale, bazinul fluviului Dunarea poate fi împartit în trei subregiuni: Bazinele Superioare, Mijlocii și Inferioare ,cel din urma incluzând Delta Dunarii.

Cel de Sus Bazinul se întinde de la izvorul Dunarii în Germania pana la Bratislava în Slovacia. Bazinul Mijlociu este cel mai mare dintre cele trei subregiuni, extinzandu-se de la Bratislava la barajele Defileului Portilor de Fier de la granita dintre Serbia si Romania.

Tinuturile joase, podisurile si muntii Romaniei si Bulgariei formeaza Bazinul Inferior al fluviului Dunarea. Înainte de a ajunge la Marea Neagra, raul se împarte în trei brate principale : Bratul Chilia, Sulina si Sfantul Gheorghe, formand Delta Dunarii, care se întinde pe o suprafata de aproximativ 6.750 km².

Diversitatea mediului

Datorită suprafetei sale mari și habitatelor foarte diverse – insule de pietris de pe raul superior, zone semnificative de padure inundabila, zone umede extinse pe raul inferior – Fluviul Dunarea asigură conditiile de trai potrivite în zonele peisagistice înalte- şi biodiversitate pentru un numar mare de specii diferite.

De-a lungul cursului sau există cateva , 230 din cele 2.860 de situri Natura 2000 ale Bazinului Dunarii, o retea ecologica de arii protejate de importanța internationala de pe teritoriul Uniunii Europene. Peste 2.000 de specii de plante și 5.000 de specii de animale traiesc în sau langa apele Dunarii, un habitat care găzduiește aproximativ 2.000 de plante vasculare, peste 40 de mamifere, aproximativ 100 de specii de pești, precum și sanctuare importante de pasari pentru specii precum frumosul si masivul Pelican dalmatian.

În plus, printre cele opt state membre care participa la politica de protecție aceste sanctuare, Slovenia și Bulgaria au cea mai mare rată terestră din Natura 2000 acoperirea site-urilor în întreaga UE. Cu o suprafață de 6.750 km²,

Știați?

Sase dintre cele 26 de specii cunoscute de Sturioni locuiesc pe Dunăre. Cunoscut pentru caviarul său, Beluga poate atinge lungimi de 5 m, cântărește până la 1000 kg și în vârstă de până la 100 de ani, atingând maturitatea sexuală la 20 de ani sau mai mult. Peștele este pe cale de dispariție din cauza unei combinații de creștere lentă, reproducere scăzută ratele, pescuitul excesiv și obstacolele în calea migrației către zonele lor de reproducere.

Diversitatea socio-economica

Țările dunărene depind toate de apele Dunării ca resursă economică. În ciuda această trăsătură de unire, fluviile Dunărea curg prin țări cu foarte diferite condiţiile sociale şi economice. Timp de peste patruzeci de ani, Europa a fost împărțită în două politici sisteme de Cortina de Fier.

În urma prăbușirii Uniunii Sovietice, țările Europa de Est s-a confruntat cu revolte politice și economice, cu democrații emergente de piață liberă și impactul asociat al globalizării, privatizării și dereglementării. Simultan, producția industrială și agricolă s-au prăbușit, ducând la un șomaj ridicat.

Mai recent, mai multe țări est-europene au făcut progrese uriașe, cu succes adaptarea producţiei la standardele internaţionale şi aderarea la Uniunea Europeană. Datele socio-economice prezentate în tabelul din stânga arată cât de diversă este regiunea. Există o mare prăpastie între PIB-ul pe cap de locuitor al Austriei, Germaniei și Sloveniei și al alte țări din bazinul Dunării: PIB-ul pe cap de locuitor al celei mai bogate țări este de aproape 14 ori mai mare decât cea a celor mai săraci.

În ceea ce privește caracteristicile utilizării apei, datele arată diferențe mari în ceea ce privește Țările dunărene. Ele corespund în principal importanței relative a agriculturii sector. În timp ce 9,8% din PIB-ul ucrainean, 12,4% din PIB-ul românesc și 21,8% din PIB-ul moldovenesc este generate din agricultură, această pondere este de numai 1,7% pentru Austria, 2,4% pentru Germania și 2,6% pentru Cehia.

Bazându-se pe Dunăre: întreținere, energie și mijloace de trai Valoarea economică a fluviului Dunărea este imensă; este o resursă vitală pentru alimentarea cu apă, susținerea biodiversității, agricultură, industrie, pescuit, recreere, turism, producere de energie și navigație. Un număr mare de baraje, lacuri de acumulare, diguri, ecluze de navigație și altele structuri hidraulice au fost construite în Bazin pentru a facilita multe dintre aceste importante utilizări de apă.

Din punct de vedere istoric, s-au format Dunărea și unii dintre afluenții săi principali, precum Sava importante rute comerciale prin Europa de secole. Din punct de vedere istoric, canalizarea din cursul râului a făcut ca navele să navigheze mai ușor 2.411 km, sau 87% din lungime al Dunării. Ca „Coridorul VII” al Uniunii Europene, Dunărea leagă Marea Neagră cu centrele industriale ale Europei de Vest și cu Portul Rotterdam.

În ultimii ani s-a înregistrat o conștientizare tot mai mare a necesității de a echilibra nevoia economică și de mediu în managementul navigației, cu o atenție deosebită acordată caracteristicilor naturale. a fluviului. Acest lucru a fost reflectat în „Declarația comună privind navigația interioară”, emisă de ICPDR, Comisia Dunării și Comisia Sava. Un proces similar de consultare este menţinută între ICPDR şi reprezentanţi ai sectorului hidroenergetic.

Tarile din Bazinul Dunarii

19 tari au în comun bazinul fluviului Dunarea, ceea ce îl face cel mai internațional bazin hidrografic din lume. 79 de milioane de oameni de diferite culturi si limbi isi numesc bazinul Dunarii. Timp de secole au fost interconectate prin sistemul de apa larg ramificat al Dunarii. Toate tarile care impart peste 2.000 km² din bazinul fluviului Dunarea, precum si Uniunea Europeana, sunt parti contractante ale ICPDR.

Știați? Hidroenergia reprezintă 30% din capacitatea națională de generare a României, care are peste 400 de baraje mari. Aproximativ 60% din producția anuală de energie electrică în bazinul fluviului Dunărea din Austria provine din hidroenergie.

Știați? Datorită gradientului său natural considerabil, au fost construite în total 59 de baraje în partea superioară a Dunării. Asta înseamnă că Dunărea de Sus este întreruptă în medie la fiecare 16 km. Există peste 700 de baraje și baraje de-a lungul principalilor afluenți ai Dunării. Ca atare, foarte puține întinderi pot fi încă caracterizate ca curgătoare libere.

Știați? O singură navă de navigație interioară poate transporta același volum de mărfuri ca 93 de vagoane de cale ferată sau 173 de camioane.

ICPDR: Protejarea bazinului fluviului Dunărea

Țările dunărene s-au unit pentru a semna Convenția de protecție a fluviului Dunărea (DRPC) în 1994 și a înființat Comisia Internațională pentru Protecție fluviului Dunărea (ICPDR) în 1998 pentru a îndeplini obiectivele Convenției.

ICPDR este format din 15 părți contractante (Austria, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Moldova, Muntenegru, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Ucraina și Uniunea Europeană) s-au angajat să pună în aplicare DRPC; este un forum de coordonare și cooperare pe probleme importante legate de managementul apei.

ICPDR cuprinde în principal delegații naționale care se întrunesc de două ori pe an. Cu un secretariat cu sediul la Viena, este condus de un președinte care servește timp de un an, iar președinția se transmite de la o țară membră la alta în ordine alfabetică Ordin. O mare parte din activitatea ICPDR este realizată de grupuri de experți, grupuri de specialiști din țările membre ICPDR și 21 de observatori oficiali.

ICPDR este, de asemenea, platforma facilitatoare pentru implementarea UE pentru apă Directiva-cadru (WFD) și Directiva UE privind inundațiile (EFD). Deși nu toate membrii UE, părțile contractante ale ICPDR s-au angajat să îndeplinească obiectivele WFD, care necesită „stare bună” sau „potențial bun” pentru toate suprafețele și apele subterane până în 2015.

Mediul dunărean amenințat

Activitatea umană a afectat negativ Dunărea și rețeaua ei de afluenți în moduri multiple. Industria, agricultura și turismul sunt toate importante din punct de vedere economic și depind de Dunăre ca resursă, dar în același timp amenință și Dunărea ca punct fierbinte al biodiversităţii.

Următoarele subsecțiuni oferă o prezentare generală a unora dintre cele mai semnificative ameninţări la adresa mediului dunărean. Poluarea apei Lista poluanților industriali adăugați de țări pe măsură ce Dunărea curge spre sud și est este lungă: îngrășăminte, pesticide de fermă și gunoi de grajd, precum și deversarea din topitorii, fabrici de hârtie, fabrici chimice și tăbăcării.

Activitățile umane în bazinul fluviului Dunărea sunt responsabili pentru nivelurile ridicate de nutrienți (azot și fosfor) descărcate în apa. Principalele surse de nutrienți în Dunăre sunt agricultura (50%), municipală ape uzate (25%) și industrie (25%). Încărcătura totală de azot în Dunăre este între 537.000 și 551.000 de tone pe an, iar încărcătura totală de fosfor este de 48.900 de tone pe an.

Limita legală pentru conținutul de nutrienți din apele subterane este adesea depășită pe tot parcursul întregul bazin, deși cel puțin în scădere în ultimii ani. Râul este și mai poluat de substanțe periculoase, cum ar fi metalele grele, petrolul și poluarea microbiologică. Creșterea transportului maritim de-a lungul Dunării ar crește cel mai probabil poluarea generală, ca și crizele și dezastrele viitoare. 22% (5.494 km) din lungimea afluenților sunt de stare/potențial ecologic bun.

O serie de crize și dezastre au afectat bazinul fluviului Dunărea în ultimii ani. Unele dintre ele au atras atenția mass-media la nivel mondial, cum ar fi cianura din Baia Mare deversarea în 2000 sau scurgerea de nămol roșu Ajka în 2010.

La acest eveniment recent, un baraj s-a rupt la o Uzina de aluminiu din Ungaria, care eliberează aproximativ 700.000 m3 de nămol roșu. 10 oameni au murit iar aproximativ 1100 de hectare de teren au fost afectate. ICPDR a pus la cale Accidentul Sistemul de Avertizare de Urgență (AEWS) al Bazinului Dunării, care este activat ori de câte ori există riscul de poluare transfrontalieră a apei.

AEWS trimite mesaje internaționale de avertizare către țările din aval pentru a ajuta autoritățile să pună măsuri de protecție a mediului și siguranță publică în acțiune. Pierderea zonelor umede și a zonelor inundabile.

Modificările antropice ale cursului natural al căilor navigabile Dunării au întrerupt râul și continuitatea habitatului și au deconectat zonele umede și au modificat cantitatea de apă și condițiile de curgere. Drenarea zonelor umede pentru agricultură oferă adesea doar marginal terenuri agricole în timp ce se distrug habitatul unic de zone umede în timp ce se introduc soiuri străine de copaci la pădurile de luncă inundabilă și tăierile de ras în numele industriei elimină sub creștere și modifică funcția ecosistemului de luncă inundabilă.

Construirea de orașe și sate în zonele inundabile le lasă, de asemenea, predispuse la pagube din cauza inundațiilor. Specii din Bazinul Dunării sunt de asemenea amenințați: peștii migratori precum beluga au pierdut accesul la locurile lor de reproducere datorită barajelor și taxelor, amenințăndu-le existența 22 în regiunea Dunării.

Abordarea amenințărilor ICPDR este o organizație internațională care acționează ca o platformă de coordonare răspunsuri la diferite amenințări de mediu. Din 2009, Managementul Fluviului Dunărea Planul (DRBM) oferă o foaie de parcurs în acest sens.

Conține un Program comun de măsuri și își propune să îndeplinească Directiva-cadru a apei a UE (WFD). ICPDR implementează, de asemenea Directiva UE privind inundațiile (EFD) și joacă un rol-cheie în Strategia UE pentru Dunăre.

Reducerea poluării Părțile contractante ale ICPDR s-au dezvoltat cel mai bine în sectorul agricol și industrial practici. Acestea includ utilizarea adecvată a produselor agrochimice, depozitarea adecvată a gunoiului de grajd, sau irigare eficientă.

Apele uzate din gospodării sunt supuse unor măsuri importante: Stațiile de epurare a apelor uzate sunt modernizate și de ani de zile, ICPDR a funcționat spre limitarea fosfaţilor din detergenţi. Acest lucru a fost luat recent în considerare pentru legislatia UE. Evaluările continue ale calității apei sunt realizate prin intermediul TNMN (Rețeaua Transnațională de Monitorizare), care este coordonată de ICPDR.

Protecția împotriva inundațiilor

Ca răspuns la pericolul de inundații, ICPDR a adoptat Programul de acțiune privind Protecția Durabilă împotriva Inundațiilor în 2004. Scopul acestui program este realizarea unui termen lung și abordare durabilă pentru gestionarea riscurilor de inundații pentru a proteja viața umană și proprietate, încurajând în același timp conservarea și îmbunătățirea ecosistemelor legate de apă.

Restaurarea râului Cursul natural al râurilor din bazinul Dunării a fost modificat timp de secole, în principal pentru agricultură, generarea de hidroenergie, apărarea împotriva inundațiilor și navigație. Alterări hidromorfologice precum întreruperile râului, deconectarea zonele umede sau captarea apei pot provoca modificări ale structurii naturale a râurilor. Ca răspuns, ICPDR a început inițiative care includ refacerea râului continuitate.

Mai jos, gasiți un tabel cu cateva informații generale despre toate tarile care au o pondere în Bazinul Dunarii. De asemenea, puteti gasi informatii mai detaliate pentru acele tari care sunt parti contractante ale ICPDR pe paginile dedicate: Germania – Austria – Republica Ceha – Slovacia – Ungaria – Slovenia – Croația – Bosnia și Hertegovina – Serbia – Muntenegru – România – Bulgaria – Moldova – Ucraina .

Informații de baza despre tarile din Bazinul Dunarii